Adolescenta

Astazi m-am decis. Vreau sa imi impartasesc toate gandurile cu tine. Imi doresc nespus ca tu sa stii ca astazi sunt nelinistita, ca parca simt adolescenta ca o boala, nu una grava, insa de-ajuns de dureroasa incat sa ma impinga pana la marginea prapastiei. Asa ma simt azi... o fiinta inferioara in calea personajului antagonist din povestea care o traiesc acum. Astazi iti scriu, iar maine o sa citesc inca o data ce am avut sa iti zic, sper doar sa ma amuze pe atunci ce am trait azi. Ma aflu intr'o camera cu cinci pereti de data asta, pentru ca traim intr-o lume moderna, dar ca sa scap, trebuie sa constientizez ca al cinci-lea perete are o usita de scapare. Si mai stiu ca ajutorul porneste de la mine, din interior. Imi face bine sa iti spun ce sunt acum.. o adolescenta care vrea ca totul sa prinda culoare, dar totul sa prinda culoare, dar oare daca totul ar fi numai lapte si miere, care ar fi rostul meu pe pamant?

 

 Astazi plang, si tot astazi rad. Vreau sa las totul in urma, si imi mai doresc ca tot ce simt si  ce fac acum, sa fie considerat de catre mine pietre cu care imi creez un drum in viata, insa ceva ma impiedica sa cred ca am puterea sa merg mai departe. Azi am doar 16 ani, dar maine cati ani voi avea? Imi pun intrebarea asta dupa fiecare cearta alor mei, sau dupa fiecare despartire dupa care eu sufar. Ma maturizeaza mult! Tot ce se intampla acum in jurul meu cred ca e ca un pahar cu apa rece aruncat pe fata in somnul acela dulce. Nu asa ma gandeam ca o sa fie adolescenta la care visam si lasam in urma papusile, ca sa nu ma traga inapoi in frumoasa copilarie. Oare sa fie bine cand vorbesc pentru prima oara cu cineva si sa imi spuna: esti matura, cati ani ai defapt? Ma inspaimant acum cand am dat cu ochii de acest zid rece si inalt. Soarele apune inainte sa ma incalzeasca si pe mine. Oare eu nu permit sa mi se aseze pe  fata cate o raza bine-venita? Cum pot sa scap de aceste temeri? Sa imi doresc sa ajung adult, ca atunci cand eram copila si imi doream sa ajung o adolescenta?

Paula